Ce urmăriţi ca rezultate ale summitului?
- Energia este unul dintre cele două motoare de creştere pentru România, agricultura este cel de-al doilea. Am făcut reforme structurale importante, iar astăzi, la Bruxelles, vom avea nevoie de o politică europeană mai coordonată. Pentru noi, desigur, este important să vedem modul în care Europa se raportează la politicile energetice, cu scopul de a avea preţuri sustenabile pentru industrie, dar şi pentru populaţie.
De asemenea, pentru noi este importantă o abordare echilibrată faţă de energiile regenerabile. Suntem în favoarea acestora, dar acest lucru trebuie echilibrat cu capacitatea industriei de a susţine această dezvoltare.
România aproape că şi-a realizat cota de energie regenerabilă de 20%, aceasta fiind, cu şapte ani înainte de data-ţintă 2020, de 19,3%.
În ce priveşte sursele neconvenţionale de energie, suntem în favoarea explorării de resurse off-shore, dar şi resurse in-shore de gaz. Aici suntem interesaţi să avem o politică europeană coordonată, nu neapărat ca toate ţările UE să fie în favoarea ei, dar cel puţin să ştim că Uniunea Europeană va încerca să aibă o percepţie clară asupra efectelor explorării de noi resurse de gaz în termeni de preţuri şi probleme legate de mediu.
România a început deja explorări în largul regiunii Mării Negre, iar rezultatele sunt foarte, foarte pozitive. Pentru România este o problemă strategică, deoarece importăm încă o parte importantă din consumul nostru, din Rusia, iar reducerea dependenţei de import, chiar în patru sau cinci ani devenind absolut independenţi, este mai mult decât un obiectiv economic, este un obiectiv strategic. Potrivit comunicatelor oficiale ale companiilor, vom fi capabili să avem o producţie care va acoperi toată producţia românească destinată consumului, industriei şi populaţiei, aceasta însemnând că nu vom avea nevoie de importuri din singura sursă în acest moment, care este Gazprom.
Ideea de a deveni independentă de gaz ar trebui să o urmărească toate ţările lumii, să aibă o economie bazată pe propriile lor resurse.
Aţi fost surprins că pe trimestrul I creşterea ţării dvs a fost de 2%, ceea ce unii au numit drept surprinzător?
- Ştiam că România are potenţial pentru creştere, în ultimii ani am avut cea mai radicală şi mai dureroasă ajustare fiscală, dar ne folosim deja potenţialul de creştere. Obţinând stabilitatea politică - după ce anul trecut au fost alegeri şi o criză politică, dar perioada actuală este una de stabilitate politică -, realizând o ajustare fiscală şi investiţii importante în energie, la care se adaugă un an mult mai bun pentru agricultură, pentru mine rezultatul pozitiv nu a fost o surpriză şi sunt optimist că 2013 se va încheia cu o creştere de 2,1%, ceea ce nu e foarte mult, dar este bine ţinând cont de situaţia de ansamblu.
Se poate spune că relaţia României cu FMI este una bună?
- Aş spune că este o relaţie utilă şi de aceea vom încerca să obţinem un nou acord cu FMI. Cel actual expiră la sfârşitul lui iunie şi vom propune Comisiei Europene şi FMI încheierea unui nou acord, tot unul preventiv, ceea ce înseamnă că nu avem nevoie de bani, încă nu am tras niciun dolar sau euro din cel precedent, ci doar pentru a avea un fel de audit extern al finanţelor ţării. Notele bune pe care le-am luat ne-au ajutat pur şi simplu să mergem pe pieţele financiare private să obţinem împrumuturi şi să emitem obligaţiuni cu cele mai bune dobânzi pe care le-am avut în cei 23 de ani de democraţie.
Cum vedeţi lupta creştere vs. austeritate?
- Este evident pentru toată lumea că fără locuri de muncă şi creştere viitorul Europei nu arată prea 'roz', aşa cum spunem noi. Consider că politicile UE dintr-un număr şi mai mare de domenii trebuie să fie în şi mai mare măsură integrate şi coordonate, pentru că dacă lăsăm fiecare ţară să se salveze pe cont propriu nu o să meargă. Aşadar, în opinia mea, putem avea atât disciplină în finanţele publice, cât şi investiţii în crearea de locuri de muncă, pentru că fără ele vom avea o generaţie pierdută de europeni.
Aţi fost surprins de discuţia de acum câteva luni din Marea Britanie cu privire la imigraţie?
- A fost una foarte aprinsă, ceea ce ne-a surprins pentru că ştiam că stilul britanic este mai 'calm', dar la urma urmei este dreptul legitim al guvernului britanic de a adopta legi şi de a decide în ce priveşte piaţa internă, de a lua toate măsurile cât timp sunt în linie cu politicile europene.
Noi nu suntem români, suntem cetăţeni ai Uniunii Europene şi nu vreau să beneficiez de discriminare pozitivă, ci pur şi simplu să fiu tratat ca toţi ceilalţi cetăţenii europeni. Foarte importante în acest context, şi este un aspect în care am colaborat foarte strâns şi foarte bine cu autorităţile britanice, sunt studiile independente care demonstrează că preocupările exprimate mai ales în media privind venirea unui val important de români sau bulgari sau est-europeni în Marea Britanie pur şi simplu nu au bază reală, nu se va întâmpla aşa ceva şi există un interes foarte moderat, cel puţin în rândul românilor, să se ducă în Marea Britanie.
Majoritatea ar dori să meargă să studieze, să participe la schimburi culturale sau să ocupe posturi de înaltă calificare şi bine plătite, ceea ce în fond este o mare pierdere pentru România. Tinerii cei mai bine pregătiţi din România vor găsi uşor astfel de posturi în Marea Britanie, dar nu va exista un val de lucrători români sau bulgari care să meargă în Marea Britanie. Am avut acest val de migraţie între 2008 şi 2010, când un mare număr au plecat în ţări unde se simţeau ca acasă, în Italia sau Spania.
Îngrijorările că se va schimba ceva în mod semnificativ în acest sens sunt nefondate, dar sunt sigur că după 1 ianuarie acest subiect se va calma în mare măsură, cum nu se vor vedea venind avioane ori trenuri cu români, şi se va înţelege că a fost o temere nefondată.
Cum apreciaţi că va fi anul viitor, în perspectiva alegerilor europene?
- Alegerile europene sunt o ocazie importantă de a le demonstra cetăţenilor europeni că ceva se schimbă, în condiţiile în care nemulţumirea faţă de instituţiile UE este în creştere. Sunt preocupat de rezultatele alegerilor în democraţiile foarte vechi, unde populiştii şi antieuropenii au obţinut numeroase voturi. Or, 2014 ar trebui să fie un moment de schimbare pentru Uniunea Europeană care să dea mai multă speranţă că, pentru toate ţările UE, nu doar pentru a mea, construcţia europeană reprezintă drumul potrivit.
Mesaje puternice, un program clar de reformă, ideea alegerii directe a preşedintelui, acestea sunt tipul de schimbări pe care vrem să le propunem, pentru că altfel oamenii nu vor fi interesaţi de alegerile europene, vor spune că Bruxelles este departe şi nu are cum să le schimbe viaţa.
Din perspectivă partinică, am fost mereu favorabil politicii Partidului Socialist European de a avea un singur candidat, sau un candidat comun pentru preşedinţia Comisiei Europene, un candidat cu un program clar al familiei noastre politice de propus Europei pentru următorii cinci ani.
Ar putea să fie dl Schulz?
- Decizia finală va fi a tuturor partidelor, dar cred că Martin Schulz, ca preşedinte al Parlamentului European, a acţionat ca un lider european, nu doar ca unul socialist, şi acesta este tipul de lider de care avem nevoie.
Există un termen limită pentru stabilirea candidatului socialist?
- Cu cât mai curând, cu atât mai bine. Nu vom lua o decizie, cred, la consiliul Partidului Socialist de luna viitoare de la Sofia, dar părerea mea este că e bine să se ia o decizie cât mai repede, deoarece respectivul candidat poate să fie o persoană foarte bine cunoscută de politicieni sau de media de la Bruxelles, dar a-l face cunoscut în fiecare sat din România, Spania, Grecia ori Suedia ia mult timp, nu putem face acest lucru într-o lună sau două.
Care a fost experienţa României în selectarea europarlamentarilor la alegeri?
- Poate că suntem un caz special, dar pentru noi implicarea europeană a fost foarte prezentă în politica naţională, mai ales în timpul crizei de anul trecut. Sunt sigur că anul viitor nu ne vom concentra asupra problemelor interne, deoarece pentru noi este foarte important să fim mai dinamici şi mai implicaţi în probleme europene. AGERPRES
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu